Printează acum! Dă clic pe - STRATEGII DE COPING PENTRU COPIII DE VÂRSTĂ ȘCOLARĂ (pdf)
Cele mai frecvent diagnosticate tulburările psihice la copii
ADHD, problemele de comportament, anxietatea și depresia sunt tulburările psihice cele mai frecvent diagnosticate la copii.
Tulburarea de hiperactivitate și deficitul de atenție (ADHD)
Conform DSM-V, ADHD este "un model persistent de neatenție și/sau hiperactivitate/impulsivitate care interferează cu dezvoltarea sau funcționarea". DSM-V împarte ADHD în două domenii de simptome: neatenție și hiperactivitate/impulsivitate. De obicei, simptomele ADHD apar la copii mai devreme de 12 ani.
Cum se manifestă copilul cu ADHD la școală?
● Absent;
● Neliniștit;
● Cu dificultăți de memorie în timpul realizării temelor;
● Are dificultăți de concentrare;
● Tulburări comportamentale în clasă (comportament obraznic la lecții).
Tulburări comportamentale
Tulburările de comportament la copii sunt definite clinic ca fiind "modele de comportament distructiv". Se manifestă într-o varietate de situații, inclusiv în mediul școlar și familial, precum și în alte interacțiuni sociale (magazin, pe terenul de joacă). Problemele comportamentale frecvent diagnosticate în copilărie sunt tulburarea obsesiv compulsivă (TOC) și tulburarea de comportament.
Cum se manifestă copilul cu TOC sau cu tulburare de comportament la școală?
● Negativist;
● Ignoră cerințele profesorilor;
● Manifestă excese ale temperamentului coleric;
● Prezintă stări de furie și iritabilitate;
● Ostil față de figurile de autoritate (de exemplu, profesori sau personalul școlii).
Anxietatea
În DSM-V anxietatea este definită ca fiind "îngrijorarea excesivă și angoasa care nu se concentrează pe o singură cauză". De exemplu, teama de situațiile sociale este o manifestare a anxietății, în timp ce emoțiile ce preced o discuție în public pentru o persoană care nu este obișnuită cu acest exercițiu sunt justificate și prezintă anxietate normală.
Cum se manifestă copilul cu anxietate la școală?
● Evită anumite situații;
● Prezintă simptome fizice (dureri de stomac, tremurul brațelor/picioarelor, tahicardie);
● Este extrem de timid și jenat în anumite situații;
● Se confruntă cu dificultăți la îndeplinirea sarcinilor în clasă (de exemplu, a răspunde în fața clasei);
● Absentează de la școală.
Depresia
Depresia la copii se poate manifesta prin tristețe persistentă și deznădejde. Simptomele depresiei variază de la un copil la altul, dar cele comune includ: modificări ale obiceiurilor alimentare, pierderea interesului pentru activitățile care înainte aduceau plăcere, modificări ale regimului de somn, copilul devine mai puțin energic sau hiperexcitabil, neatenție și multe altele.
Cum se manifestă copilul cu depresie la școală?
● Neglijează lecțiile și temele pentru acasă;
● Nu se simte bine, lipsește mult de la școală, nu participă la cursuri;
● Are performanțe slabe;
● Este izolat și retras;
● Doarme în timpul orelor.
Comorbidități
Se întâmplă adesea ca problemele de sănătate mintală să se manifeste în mod holistic. De exemplu, un copil depresiv poate prezenta simptome de anxietate sau un copil cu ADHD poate avea tulburări de comportament. Comorbidități sunt caracteristice multor tipuri de tulburări mintale și probleme psihologice.
Cum poți să ajuți copilului tău: indicii pentru părinți
În calitate de părinte, jucați un rol esențial în susținerea copilului dvs. mai ales dacă el are o tulburare de sănătatea mintală. Există multe modalități de a ajuta și a susține copilul dacă la el a fost diagnosticată o tulburare de sănătate mintală.
Începe aici:
Mediul contează
Încurajează comunicarea
· Ascultați și respectați sentimentele copilului dumneavoastră cu privire la tulburarea mintală;
· Găsiți un furnizor extern dacă copilul dumneavoastră nu se simte confortabil să vă vorbească (terapeut, consilier școlar, psiholog școlar etc.);
· Puneți întrebări și veniți dintr-o perspectivă a nejudecății;
· Ajutați-vă copilul să își stabilească obiective realiste;
· Încurajați-vă copilul să continue să construiască relații puternice cu prietenii și familia;
· Încurajează reziliența prin conexiune, ajutându-i pe ceilalți și rezolvând probleme.
ÎNCEPE CONVERSAȚIA DESPRE SĂNĂTATEA MINTALĂ
Cu profesorul copilului dumneavoastra
Cu doctorul copilului
CU COPILUL TĂU
· Puneți întrebări despre lucrurile care îl fac să se bucure;
· Ascultați gândurile și sentimentele;
· Descrieți cât este de importantă cunoașterea sănătății mintale proprii;
· Utilizați un ton neutru - nu presupuneți că copii se simt într-un anumit mod;
· Aveți această conversație într-un loc liniștit, care nu distrage atenția;
· Împărtășiți ceva despre ziua dvs – fiți deschis cu privire la gândurile și sentimentele dvs
Tehnica “Baloanele”
Acest exercițiu simplu îl va ajuta pe copil să facă față emoțiilor negative și să se relaxeze după o zi grea.
· Rugați copilul să vă spună sau să scrie pe hârtie lucrurile care îl fac să se simtă trist, supărat, anxios etc.
· Apoi rugați-l să închidă ochii și să-și imagineze că aceste sentimente și gânduri sunt localizate în baloane.
· După câteva secunde, rugați-l să-și imagineze că aceste baloane zboară sus înspre cer. Copilul poate deschide ochii atunci când va simți că emoțiile sunt „eliberate”.
SEMNE DE ATENȚIONARE, FACTORI DE RISC,
ȘI FACTORI DE PROTECȚIE
Sunteți îngrijorat de sănătatea mintală a copilului dvs. și nu știi de unde să începeți? Puteți începe cu:
Semnele de atenționare sunt pentru a identifica dacă copilul dvs. suferă de vreo boală mintală. Însă, aceasta nu este suficient pentru a stabili o diagnoză. Trebuie luat în considerare cazul specific al copilului dvs. atunci când îi evaluați sănătatea mintală, dat fiind faptul că simptomele și semnele de atenționare pot varia de la caz la caz.
Factorii de risc sunt variabile, în baza cărora se poate estima dacă el / ea suferă de vreo boală mintală. Factorii de risc pot fi atât caracteristici personale, cât și experiențe din mediul înconjurător al copilului. Conștientizarea factorilor de risc vă poate ajuta la colaborarea cu profesioniștii din domeniu pentru a identifica cazurile de tulburare a sănătății mintale.
Factorii de protecție sunt opușii factorilor de risc. Destfel, dacă sunt prezenți în viața copilului, șansa că acesta să sufere de o boală mintală e mai puțin probabilă. La fel ca și factorii de risc, factorii de protecție includ atât caracteristici personale, cât și experiențe din mediul înconjurător al copilului. Factorii de protecție pot ajuta copilul să depășească, să facă față, sau să revină de la o stare / situație dificilă, precum o boală mintală.
Listă de verificare a semnelor de atenționare
Pune o bifă lângă semnele de atenționare pe care le observi la copilul tău:
Listă de verificare a semnelor de atenționare
Pune o bifă lângă factorii de risc și factorii de protecție pe care le observi la copilul tău:
Tipul factorului |
Factori de risc |
Factori de protecție |
Intern |
|
|
Familie |
|
|
Comunitate |
|
|
Social |
|
|
STRATEGII DE COPING PENTRU COPIII DE VÂRSTĂ PREȘCOLARĂ
SOLUȚII SENZORIALE LUÂND EXEMPLUL VIEȚII MARINE
Peștele balon
|
Scoica
|
Brosca țestoasă |
Steaua de mare
|
Umflarea
|
Îmbrățișarea |
Scoaterea limbuței |
Întinderea
|
Umflați-vă obrăjorii așa cum faca peștele balon !
|
Îmbrățișați-vă singuri precum face cochilia scoicii ! |
Scoateți limbuța afară așa cum broasca țestoasă își scoate gâtul!
|
Întindeți-vă brațele și piciorușele ca steaua de mare! |
Umpleți obrăjorii cu aer și țineți-i timp de 5 secunde.
|
Puneți fiecare mânuță pe umărul opus și strângeți-vă în brațe. |
Scoateți limbuța afară și apoi ascundeți-o rapid. |
Întindeți-vă brațele și piciorușele cât mai larg puteți. |
STRATEGII DE COPING PENTRU COPIII DE VÂRSTĂ ȘCOLARĂ
CE SĂ FACEȚI CÂND SUNTEȚI TRIȘTI, SUPĂRAȚI SAU VĂ SIMȚIȚI RĂU*...
Destinat copiilor de vârstă școlară
1. Permiteți-vă să simțiși și să vă exprimați toate emoțiile!
2. CEREȚI AJUTOR
3. Dansați mai nebunește sau mai serios – așa cum simțiți că vi se potrivește!
4. Cântați.
5. Faceți exerciții fizice, yoga sau exerciții de întindere a mușchilor
6. Ieșiți cu cineva (cu un prieten sau cu familia)
7. Mănâncați gustarea preferată
8. Faceți o plimbare în preajma casei
9. Trageți un pui de somn sau odihniți-vă
10. Priviți norii
11. Mergeți cu bicicleta (cu permisiune)
12. Mergeți la joacă
13. Vizionați un eveniment sportiv
14. Citiți o carte sau o revistă
15. Scrieți o scrisoare cuiva
16. Desenați ceva ce vă place
17. Scrieți o poveste, un mic scenariu, o piesă sau o poezie
18. Jucați-vă cu un animal de companie
19. Ieșiți afară și priviți natura (cu permisiune)
20. Vizionați un film sau o emisiune TV
21. Ascultați muzică
22. Jucați-vă cu cineva
23. Cântați la un instrument muzical
24. Faceți un puzzle
25. Scrieți lucrurile care vă plac la voi
26. Învățați sau inventați o limbă nouă
27. Faceți fotografii sau înregistrări video la lucrurile care vă plac
28. Vopsți-vă unghiile (cu permisiune)
29. Faceți o baie sau un duș
30. Cereți prietenilor și familiei să vă reamintească faptul că lucrurile vor fi bine
31. Inspirați și expirați profund și încet
32. Sunați un prieten sau un membru al familiei
33. Curățați un colț din camera voastră
34. Prostiți-vă și zâmbiți când vă uitați în oglindă
35. Lungiți-vă la pământ
36. Uitați-vă la poze cu persoanele pe care le iubești
37. Gândiți-vă și spuneți glume amuzante
38. Înveliți-vă într-o pătură sau într-un cearșaf de pat
39. Construiți o căsuță de perne sau pături (cu permisiune)
40. Faceți un proiect de artizanat sau un alt proiect artistic; pictați, schițați (cu permisiune)
Dacă niciunul dintre aceste lucruri nu vă ajută să vă simți mai bine, vorbiți cu un adult. Spuneți-i cum vă simți – voi sunteți cei care vă cunoșteți cel mai bine!
STRATEGII DE COPING PENTRU ELEVII DE VÂRSTĂ GIMNAZIALĂ ȘI MAI SUS
SUGESTII PENTRU A AVEA GRIJĂ DE VOI ÎNȘIVĂ*...
Destinat pentru adolescenții de vârsta gimnazială și mai sus
1. RESPIRAȚI. Inspirați pe nas și expirați pe gură
2. Permiteți-vă să simțiți și să vă exprimați toate emoțiile!
3. CEREȚI AJUTOR
4. Dansați mai nebunește sau mai serios – așa cum simțiți că vi se potrivește!
5. Faceți yoga, exerciții Pilates, exerciții de întindere a mușchilor sau practicați Tai Chi
6. Ieșiți cu prietenii sau cu familia
7. Mănâncați gustarea preferată
8. Mergeți pe jos la o plimbare, alergați, faceți o plimbare cu bicicleta sau o drumeție (cu permisiune)
9. Ieșiți afară și priviți norii sau natura
10. Trageți un pui de somn sau odihniți-vă
11. Priviți un eveniment sportiv
12. Rugați-vă sau meditați
13. Scrieți o scrisoare unei persoane care v-a influențat pozitiv
14. Jucați-vă cu un animal de companie
15. Priviți un film sau uitați-vă la televizor
16. Jucați-vă într-un joc video, de masă sau de cărți
17. Ascultați muzică
18. Scrieți lucrurile care vă plac la voi
19. Faceți sport
20. Faceți un puzzle
21. Citiți o carte sau o revistă
22. Scrieți o poveste, un scenariu de film, o piesă de teatru sau o poezie
23. Scrieți într-un jurnal personal care sunt speranțele, fricile, dorințele și visele voastre
24. Sunați sau trimiteți un mesaj membrilor familiei sau prietenilor
25. Faceți exerciții fizice sau practicați un sport
26. Învățați o limbă străină
27. Cântați cu voce
28. Cântați la un instrument muzical
29. Faceți fotografii sau înregistrări video la lucrurile care vă plac
30. Începeți să plantați o grădină
31. Lucrați în aer liber
32. Tricotați, croșetați sau coaseți
33. Faceți un album de amintiri
34. Vopsiți-vă unghiile
35. Faceți o baie sau un duș
36. Desenați, pictați sau schițați
37. Faceți o listă de dorințe
38. Invitați un prieten să vină la voi (cu permisiune)
39. Gătiți sau coaceți (cu permisiune)
40. Faceți o listă a peroanelor pe car le admirați și de ce
41. Curățați un colț al camerei voastre sau un spațiu care este al vostru
42. Înveliți-vă într-o pătură
43. Uitați-vă la fotografiile persoanelor pe care le iubiți
Dacă observați că aceste sugestii nu vă ajută sau dacă problemele de sănătate mintală persistă, ar putea fi un semn de ceva mai profund și ar trebui să cereți ajutor.
Gândiți-vă la persoanele din viața dvs. în care puteți avea încredere. Acestea pot fi părinții, persoanele care au grijă de voi, profesorii, antrenorii, consilierii, îndrumătorul vostru spiritual, familia și prietenii.
Precum cu toții ne simțim copleșiți din când în când, dorim să transmitem un mesaj simplu: Nu vă temeți să cereți ajutor. La urma urmei, a cere ajutor este un semn de putere!
Source > Mental Health Toolkit for parents and caregivers of children & young adults in Central Massachusetts and surrounding areas: a resource for the community, developed by the Shine Initiative