Sâmbătă, 5 martie, a avut loc prima sesiune psihologică de grup pentru voluntarii Fundaţiei de Binefacere „Caritas Moldova”, care oferă sprijin psihologic și educațional refugiaților.  Sesiunea a fost organizată și desfășurată în parteneriat cu Asociația de Gestalt Terapie și Psihodramă din Moldova. Sesiunea a fost condusă de Elena Biceva, psiholog-formator, profesor de psihodramă modernă, conferențiar universitar la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și fondator al comunității de psihologi profesioniști PsyCentru. 

Pentru început:

Voluntarii și-au împărtășit experiențele și dificultățile pe care le-au întâmpinat în timpul activității lor. Întrebările voluntarilor au fost următoarele: Cum să-i ajute pe alții și să nu se rănească pe ei înșiși?, Cum să facă față la consecințele stresului?, Cum să nu se piardă în ceilalți atunci când acordă ajutor? și Cum să gestioneze emoțiile dificile și puternice?.

Să fii psiholog voluntar, să asculți poveștile pline de durere ale vecinilor noștri care și-au părăsit în grabă țara, să te dăruiești copiilor - toate acestea necesită atât un efort mental, cât și energie. De aceea, la începutul întâlnirii am vorbit despre arderea profesională.

Caracteristicile arderii profesionale:

1. Modificări ale bunăstării fizice (dureri de cap, tulburări de somn, probleme ale aparatul digestiv, senzație de încordare, oboseală);

2. Schimbări la nivel emoțional (incapacitatea de a se distanța de problema celuilalt, anxietate, depresie, iritabilitate);

3. Senzația de pierdere a sensului pe care îl aveam (apar întrebări - de ce fac asta? valorile își pierd sensul);

4. Conflictul cu cei mai apropiați oameni;

5. Devalorizarea situației și cinismul - aceasta este ultima etapă al arderii profesionale, cea mai grea.

Pentru a face față simptomelor de ardere profesională care se manifestaseră deja, am făcut următoarele exerciții: am avut o discuție sinceră despre experiențele noastre, am vorbit în perechi diferite, am descris sentimentele noastre cu ajutorul unor carduri metaforice și ne-am mișcat într-un cerc comun, exercițiul care ne-a permis să ne descoperim propriile strategii de coping.

Recomandările psihologilor pentru a face față arderii profesionale:

1. Nu faceți voluntariat mai mult de 5 ore pe săptămână. Este foarte obositor din punct de vedere mental într-o situație de urgență.

2. Ajutându-i pe alții este o modalitate bună de a face față anxietății. Cu toate acestea, a fi prea ocupat în acest sens nu poate decât să intensifice problemele psihologice existente. Ajută-te pe tine însuți și apoi fă un efort pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie.

3. Arderea profesională este mai bine prevenită decât tratată. Atunci când vă simțiți obosit și foarte frustrat de problemele altcuiva, folosiți-vă strategiile de coping pentru a vă reveni. Citiți în continuare în acest articol despre strategiile de coping și exercițiile de descoperire a acestora.

4.Sindromul salvatorului te poate încuraja să faci totul pentru ceilalți, intrând în postura de adult puternic care îi ajută pe cei slabi. Într-o astfel de relație, cealaltă persoană nu are de ales decât să accepte poziția copilului și să vă dea toată responsabilitatea. Totuși, acest lucru este foarte dăunător pentru persoana pe care o ajutați. Se simte neajutorat, slab și își pierde speranța și încrederea în el însuși. Așadar, ghidați oamenii, spuneți-le unde și ce pot face singuri pentru a se ajuta. În acest fel, arătați că vă respectați beneficiarul, dreptul acestuia de a decide singur și de a lua inițiativa.

5. Somnul regulat și activitatea fizică sunt necesare pentru a vă simți bine și energic. O mulțime de știri negative eliberează norepinefrină și alți hormoni în organism, care trebuie exercitați prin mișcare. În caz contrar, este periculos pentru sănătatea dumneavoastră fizică și psihică.

6. Comunicarea cu cei dragi este foarte importantă pentru a vă stabiliza starea psihologică. Totuși, încercați să evitați subiectele politice și nu încurajați astfel de discuții - în această situație, astfel de conversații nu fac decât să încurajeze conflicte suplimentare care vă ia energia.

7. Necesitatea de a nu grăbi lucrurile și de a gusta viața în plinătatea ei. Situațiile de urgență pot duce la panică și necesită acțiune. Treptat, ne obișnuim să ne grăbim tot timpul și, în graba constantă, uităm ceea ce este necesar pentru noi ca ființe umane - să bem o cafea într-o companie plăcută, să ne facem timp pentru un hobby, să ne plimbăm, să ne jucăm cu un animal de companie, să ascultăm muzica noastră preferată. Orice s-ar întâmpla, aceste mici lucruri plăcute ar trebui să rămână în viața noastră. Ele sunt o mică ancoră în marea de emoții care ne copleșesc.

8. Rolul de voluntar și alte roluri sociale. Așa cum spunea unul dintre autorii clasici, toată viața este ca un teatru. Cu toții jucăm mai multe roluri: cel de partener, soț/soție, prieten, părinte, fiu sau fiică, angajat, sportiv, artist, colecționar... Rolul de voluntar poate pune în umbră toate aceste roluri, afectând grav relațiile. Cu toate acestea, în cazul în care există un rol exercitat în exces, apare un dezechilibru. Astfel, acordă o atenție egală tuturor rolurilor care sunt importante pentru tine și vei găsi armonia cu tine însuți.

Exerciții de creare a propriei strategii de coping

„Copingul” se referă la ceea ce noi facem (adesea la nivel subconștient) pentru a face față stresului. Înțelegerea și descoperirea strategiilor tale pentru a face față stresului te va ajuta să lupți eficient cu arderea profesională.

Luați o foaie de hârtie și scrieți "I" în centru și încercuiți-o. Apoi, în jurul literei "I", descrieți 3 strategii de a face față stresului pe care le folosiți de obicei în funcție de categoriile: starea fizică (ce vă ajută să faceți față mai bine stresului la nivel fiz/corporal?), starea emoțională (ce vă ajută să faceți față emoțiilor neplăcute?), descărcarea de informații (ce informații vă încarcă? Din ce surse?), componenta de comunicare (ce persoane mă ajută să fac față stresului, mă susțin?). Este mai bine să faceți acest exercițiu cu cineva, astfel încât să puteți împărtăși și să găsiți noi modalități de a face față stresului. 

În mod similar, acest exercițiu se face pentru a căuta "vampirii" care vă stresează și vă consumă energia: fizică (ce obiceiuri ale mele mă îac să mă simt mai rău din punct de vedere fizic?), emoțională (ce mă întristează?), informațională (ce informații mă sperie, mă înfurie? Din ce surse?), comunicațională (ce persoane se comportă toxic, mă provoacă?).

Rezultatele întâlnirii:

La sfârșitul întâlnirii, voluntarii și-au împărtășit rezultatele. Mulți și-au dat seama de importanța de a avea grijă de ei înșiși chiar și în vremuri de criză și au realizat că uneori merită să nu te grăbești și să acorzi importanță lucrurilor mici, dar plăcute. Potrivit voluntarilor, conflictele au existat dintotdeauna, dar menținerea păcii interioare este foarte importantă. Experiența de comunicare și empatia reciprocă în grup a redus anxietatea și oboseala generală. Întâlnirea a fost o ocazie minunată de a socializa cu oameni cu aceleași vederi într-un mediu terapeutic și de susținere și de a ne reenergiza pentru mai multe fapte bune.