
MESAJUL SFÂNTULUI PÄ‚RINTE
pentru a 108-a Zi Mondială
a Migrantului ÅŸi Refugiatului
(25 septembrie 2022)
A construi viitorul cu migranții și refugiații
„Noi nu avem aici o cetate stabilă, ci o căutăm pe aceea care trebuie să vină” (Evr 13,14).
Iubiţi fraţi şi surori,
Sensul ultim al „călătoriei” noastre în această lume este căutarea patriei adevărate, Împărăția
lui Dumnezeu inaugurată de Isus Cristos, care îÈ™i va avea realizarea sa deplină atunci când el
se va întoarce în glorie. Împărăția sa încă nu este împlinită, dar este deja prezentă în cei care
au primit mântuirea. „Împărăția lui Dumnezeu este în noi. DeÈ™i este încă escatologică, este
viitorul lumii, al omenirii, în acelaÈ™i timp se află în noi”[1].
Cetatea viitoare este o „cetate care are temelii, al cărei arhitect È™i constructor estre
Dumnezeu” (Evr 11,10). Proiectul său prevede o operă intensă de construcÈ›ie în care toÈ›i
trebuie să ne simțim implicați personal. Este vorba de o lucrare meticuloasă de convertire
personală și de transformare a realității, pentru a corespunde tot mai mult la planul divin.
Dramele istoriei ne amintesc cât de departe este încă obÈ›inerea È›intei noastre, Noul Ierusalim,
„locuinÈ›a lui Dumnezeu cu oamenii” (Ap 21,3). Dar pentru asta nu trebuie să ne pierdem
curajul. În lumina a ceea ce am învățat în suferinÈ›ele din ultimele timpuri suntem chemaÈ›i să
reînnoim angajarea noastră pentru edificarea unui viitor care să răspundă mai mult la
proiectul lui Dumnezeu, al unei lumi în care toÈ›i să poată trăi în pace È™i demnitate.
„Noi aÈ™teptăm ceruri noi È™i un pământ nou în care va locui dreptatea” (2Pt 3,13). Dreptatea
este unul din elementele constitutive ale Împărăției lui Dumnezeu. În căutarea zilnică a voinÈ›ei
sale, ea trebuie edificată cu răbdare, jertfă și determinare, pentru ca toți cei cărora le este
foame È™i sete de ea să fie săturaÈ›i (cf. Mt 5,6). Dreptatea Împărăției trebuie înÈ›eleasă ca
realizarea ordinii divine, a planului său armonios, unde, în Cristos mort È™i înviat, toată creaÈ›ia
devine din nou „ceva bun” È™i omenirea „ceva foarte bun” (cf. Gen 1,1-31). Dar, pentru ca să
domnească această armonie minunată, trebuie primită mântuirea lui Cristos, evanghelia sa de
iubire, pentru ca să fie eliminate inegalitățile și discriminările din lumea prezentă.
Nimeni nu trebuie să fie exclus. Proiectulsău este în mod esenÈ›ial incluziv È™i pune în centru pe
locuitorii din periferiile existenÈ›iale. Între aceÈ™tia sunt mulÈ›i migranÈ›i È™i refugiaÈ›i, evacuaÈ›i È™i
victime ale traficului de persoane. Construirea Împărăției lui Dumnezeu este cu ei, pentru că
fără ei nu ar fi Împărăția pe care o vrea Dumnezeu. Incluziunea persoanelor mai vulnerabile este condiÈ›ie necesară pentru a obÈ›ine cetățenie deplină. De fapt, spune Domnul: „VeniÈ›i,
binecuvântaÈ›ii Tatălui meu, moÈ™teniÈ›i împărăția care a fost pregătită pentru voi de la
întemeierea lumii! Căci am fost flămând, È™i mi-aÈ›i dat să mănânc, am fost însetat, È™i mi-aÈ›i dat
să beau, am fost străin, È™i m-aÈ›i primit, gol, È™i m-aÈ›i îmbrăcat, bolnav, È™i m-aÈ›i vizitat, am fost
în închisoare, È™i aÈ›i venit la mine!” (Mt 25,34-36).
A construi viitorul cu migranÈ›ii È™i refugiaÈ›ii înseamnă È™i a recunoaÈ™te È™i a valoriza cât poate
aduce fiecare dintre ei la procesul de construcÈ›ie. Îmi place să percep această abordare a
fenomenului migrator într-o viziune profetică a lui Isaia, în care străinii nu figurează ca
invadatori și distrugători, ci ca muncitori binevoitori care reconstruiesc zidurile noului
Ierusalim, Ierusalimul deschis tuturor neamurilor (cf. Is 60,10-11).
În aceeaÈ™i profeÈ›ie venirea străinilor este prezentată ca sursă de îmbogățire: „BelÈ™ugul mării
se va întoarce la tine È™i bogățiile neamurilor vor veni la tine” (60,5). De fapt, istoria ne învață
că a fost fundamentală contribuția migranților și refugiaților pentru creșterea socială și
economică a societăților noastre. Și așa este și astăzi. Munca lor, capacitatea lor de jertfă,
tinereÈ›ea lor È™i entuziasmul lor îmbogățesc comunitățile care îi primesc. Dar această
contribuție ar putea să fie și mai mare dacă este valorizată și susținută prin programe bine
făcute. Este vorba de un potenÈ›ial enorm, gata să se exprime, numai dacă îi este oferită
posibilitatea.
Locuitorii din noul Ierusalim – mai profeÈ›eÈ™te Isaia – menÈ›in mereu deschise larg porÈ›ile cetății,
pentru ca să poată intra străinii cu darurile lor: „PorÈ›ile tale vor fi deschise mereu, zi È™i noapte,
ca să se aducă la tine bogățiile neamurilor È™i să fie conduÈ™i regii lor” (60,11). PrezenÈ›a
migranților și refugiaților reprezintă o mare provocare, dar și o oportunitate de creștere
culturală și spirituală pentru toți. Grație lor avem posibilitatea de a cunoaște mai bine lumea
È™i frumuseÈ›ea diversității sale. Putem să ne maturizăm în umanitate È™i să construim împreună
un „noi” mai mare. În disponibilitatea reciprocă se generează spaÈ›ii de confruntare rodnică
între viziuni È™i tradiÈ›ii diferite, care deschid mintea la perspective noi. Descoperim È™i bogăția
conÈ›inută în religii È™i spiritualități necunoscute de noi, È™i asta ne stimulează să aprofundăm
propriile noastre convingeri.
În Ierusalimul neamurilor templul Domnului este făcut mai frumos de ofertele care vin din
È›inuturi străine: „Toate turmele din Chedár se vor aduna la tine, berbecii din Nebáiot îÈ›i vor
sluji, se vor urca pe altarul meu ca o jertfă plăcută, iar eu voi împodobi casa strălucirii mele”
(60,7). În această perspectivă, venirea migranÈ›ilor È™i refugiaÈ›ilor catolici oferă energie nouă
vieÈ›ii ecleziale a comunităților care îi primesc. Ei sunt adesea purtători de dinamice
revitalizante È™i animatori de celebrări vibrante. Împărtășirea exprimărilor de credință È™i a
devoțiunilor diferite reprezintă o ocazie privilegiată pentru a trăi mai deplin catolicitatea
poporului lui Dumnezeu.
IubiÈ›i fraÈ›i È™i surori, È™i în special voi, tinerilor! Dacă vrem să cooperăm cu Tatăl nostru ceresc în
construirea viitorului, să o facem împreună cu fraÈ›ii noÈ™tri È™i surorile noastre migranÈ›i È™i refugiaÈ›i. Să-l construim astăzi! Pentru că viitorul începe astăzi È™i începe de la fiecare dintre
noi. Nu putem lăsa generațiilor următoare responsabilitatea deciziilor care este necesar să fie
luate acum, pentru ca proiectul lui Dumnezeu cu privire la lume să se poată realiza și să vină
Împărăția sa de dreptate, de fraternitate È™i de pace.
Notă:
[1] Sf. Ioan Paul al II-lea, Discurs adresat la vizita în parohia romană „SfinÈ›ii Francisc de Assisi È™i Ecaterina de Siena, patroni ai Italiei”, 26 noiembrie 1989.
Doamne, fă-ne purtători de speranță,
pentru ca unde este întuneric să domnească lumina Ta
È™i unde este resemnare să renască încrederea în viitor.
Doamne, fă-ne instrumente ale dreptății tale,
pentru ca unde este excludere să înflorească fraternitatea
È™i unde este aviditate să prospere împărtășirea.
Doamne, fă-ne constructori ai Împărăției tale
împreună cu migranÈ›ii È™i refugiaÈ›ii
și cu toți locuitorii din periferii.
Doamne, fă să învățăm cât de frumos este
a trăi toți ca frați și surori. Amin.
Roma, Sfântul Ioan din Lateran, 9 mai 2022
(traducere – pr. Mihai PatraÈ™cu)