„CredinÈ›a în Înviere este adevărata mângâiere în suferinÈ›e,
în lupta cu ostenelile È™i cu greutățile vieÈ›ii”.
sfântul Ioan Gură de Aur

Tuturor oamenilor de bunăvoință!

Prin harul Domnului, mort È™i înviat pentru mântuirea noastră, am ajuns ca È™i în acest an, al 2024-lea de la NaÈ™terea Mântuitorului, să ne unim glasurile noastre pământeÈ™ti cu cele ale oÈ™tirilor cereÈ™ti ale îngerilor È™i sfinÈ›ilor în cântarea de preamărire „Aleluia”, tresăltând de bucurie, împreună cu Maria, cu discipolii lui Isus È™i cu femeile care au descoperit mormântul gol că Cristos a înviat, È™i a înviat cu adevărat! Este evenimentul pe care se fundamentează credinÈ›a noastră, după cum o spune È™i sfântul Paul: „Dacă Cristos nu a înviat, credinÈ›a voastră este zadarnică È™i voi sunteÈ›i încă în păcatele voastre” (1Cor 15,17). Și tot el continuă, cu încrederea deplină în realitatea revenirii la viață a Mântuitorului: „Dar acum, Cristos a înviat din morÈ›i, fiind începutul învierii celor adormiÈ›i” (1Cor 15,20). Datorită acestei învieri, aÈ™a cum ne învață sfântul Petru, È™i noi am fost renăscuÈ›i la o speranță vie, pentru o moÈ™tenire nepieritoare, neîntinată, neofilită, păstrată pentru noi în ceruri (cf. 1Pt 1,3-4), moÈ™tenire pe care o putem dobândi dacă viaÈ›a noastră de zi cu zi reflectă într-adevăr realitatea Învierii Domnului.
Dar ce semnificaÈ›ie are pentru noi, oameni atât de îndepărtaÈ›i cronologic de acea noapte sfântă în care lumina Învierii a răzbit cu puterea din mormântul în care fusese depus trupul mort al lui Isus? Mai înseamnă ea ceva pentru noi, care totuÈ™i suntem atât de apropiaÈ›i de acest eveniment prin credinÈ›a pe care o purtăm în inima noastră? Înseamnă, pentru că, aÈ™a cum spunea sfântul Papă Ioan Paul al II-lea, „suntem oamenii PaÈ™telui È™i «Aleluia» este cântecul nostru”. SemnificaÈ›ia ei profundă constă în victoria binelui asupra răului, a luminii asupra întunericului, a iubirii asupra urii, a speranÈ›ei asupra deznădejdii. Și această victorie poate deveni È™i victoria noastră, dacă ataÈ™amentul nostru sincer față de Isus cel Înviat este constant, nu o zi pe an sau doar în timpul sfânt al PaÈ™telui.
Dar pentru noi, chemaÈ›i să fim mâna cu care Învingătorul morÈ›ii îi mângâie pe cei nevoiaÈ™i, are mai ales semnificaÈ›ia bunătății infinite cu care Tatăl ceresc ne oferă cea mai mare binefacere: tocmai Învierea Fiului său. Și, făcuÈ›i părtaÈ™i la această bunătate cerească, se cuvine să o răspândim, aÈ™a cum la începuturile creÈ™tinismului, apostolii Domnului au răspândit-o până la marginile pământului. Și asta este misiunea fundamentală a FundaÈ›iei de Binefacere „Caritas Moldova”: a fi apostol al carității pentru cei mai mici fraÈ›i ai lui Isus.
Mă adresez întregii echipe „Caritas Moldova”, începând de la Consiliul de administraÈ›ie È™i Biroul naÈ›ional, până la colaboratorii din teritoriu. Munca voastră se află la temelia îndeplinirii misiunii fundaÈ›iei È™i vă sunt recunoscător pentru dăruirea cu care o faceÈ›i, pentru deschiderea È™i zâmbetul cu care îi primiÈ›i pe cei care bat la uÈ™a inimii voastre. Sunt conÈ™tient că uneori poate apărea oboseala, extenuarea. VeÈ›i putea învinge această oboseală tocmai prin credinÈ›a în Învierea lui Cristos, conform cuvintelor sfântului Ioan Gură de Aur cu care am început acest mesaj. Și trebuie să o învingeÈ›i, pentru ca inima, mâna, mintea È™i iubirea voastră să fie È™i pe mai departe deschise față de beneficiarii „Caritas Moldova”. Nu lăsaÈ›i ca vreo piatră grea È™i mare să sufoce iubirea voastră, ci lăsaÈ›i ca această iubire să răzbată în afară, aÈ™a cum lumina Învierii răzbate din mormântul gol, aruncând cât colo piatra care-l acoperea.
Dar ce ar fi „Caritas Moldova” fără binefăcătorii noÈ™tri, È™tiuÈ›i sau neÈ™tiuÈ›i? Domnul o È™tie. Dar È™tiu că voi, iubiÈ›i binefăcători, sunteÈ›i ca acele femei care, în dimineaÈ›a celei dintâi zile a săptămânii au mers în grabă la mormânt, dar nu cu mâinile goale. În numele întregii echipe a fundaÈ›iei, ca È™i a fondatorului nostru, PreasfinÈ›itul Anton CoÈ™a, vă mulÈ›umesc că aveÈ›i nu doar mâinile pline de fapte bune, ci È™i inima plină de iubire È™i compasiune pentru nevoiaÈ™i, bolnavi, copii, tineri, bătrâni, într-un cuvânt, față de toÈ›i beneficiarii noÈ™tri. Vă mulÈ›umesc È™i pentru dăruirea cu care răspundeÈ›i la cererile noastre ajutor, la proiectele pe care le implementăm, la acÈ›iunile pe care le desfășurăm.
Valabilă este È™i întrebarea: ce ar fi „Caritas Moldova” fără beneficiarii noÈ™tri? Ar fi o fundaÈ›ie lipsită de misiune, iar voi, dragi beneficiari, sunteÈ›i cei care ne ajutaÈ›i, aÈ™ spune chiar ne obligaÈ›i să ne îndeplinim misiunea încredinÈ›ată acum aproape 30 de ani în urmă de episcopul de ChiÈ™inău. Al vostru „mulÈ›umesc”, al vostru zâmbet, în spatele căruia uneori se ascund drame greu de suportat, sunt cu adevărat cea mai mare răsplată pe care o primim aici, pe pământ; sunt È™i cheia care ne deschide paradisul, căci în voi cu adevărat sălășluieÈ™te Isus cel părăsit care È™i azi cere de mâncare, de băut, cere o haină sau doreÈ™te să fie vizitat bolnav fiind sau în închisoare (cf. Mt 25,34-36). Și dacă vă apasă greutățile È™i suferinÈ›ele, amintiÈ›i-vă de cuvintele sfântului Ioan Gură de Aur de la începutul acestui mesaj È™i îndrăzniÈ›i să alergaÈ›i la Isus cel Înviat, pe care-l găsiÈ›i È™i în „Caritas Moldova”.
Dragi oameni de bunăvoință, colaboratori, binefăcători È™i beneficiari ai FundaÈ›iei de Binefacere „Caritas Moldova”, indiferent dacă sărbătoriÈ›i Învierea Domnului la 31 martie sau la 5 mai, tuturor vă doresc tuturor un PaÈ™te plin de lumină, pace È™i bucurie, iar gloria Celui Înviat să vă conducă la viaÈ›a veÈ™nică!

Cristos a înviat! Aleluia”

UniÈ›i în caritate

Pr. dr. Petru Ciobanu
PreÈ™edinte „Caritas Moldova”